cică “People don’t actually read newspapers — they get into them every morning like a hot bath.” Marshall McLuhan.

Not so hateful hate mail către S.C. Colterm S.A.

Email trimis către inbox-ul relaţii cu clienţi de la Colterm S.A. cam groaznic serviciul lor de termoficare pe vreme năstruşnică, cu minus afară. 

Buna ziua, mă numesc Oprean Codruta şi am domiciliul pe Calea Torontalului nr.12 apt.15, Timişoara jud.Timis, şi doresc să vă semnalez o problemă pe care o am cu fluxul de apa caldă de cateva zile. În mod normal în perioada aceasta rece, se mai întâmplă să trebuiască să aştepţi câteva secunde/minute până când începe să curgă apă caldă la robinet, însă de câteva zile dupa ce aştept aceste secunde/minute, timp în care curge apa rece pe care eu o achit la preţul specific apei calde, şi în sfârşit de la robinet curge apa caldă - aceasta nu durează mai mult de 5 minute dupa care apa "gheata" începe să curgă de la robinet(care de asemenea este contorizată ca şi apă caldă). Nu e foarte placut ca în timp ce faci duş dintr-o dată apa caldă sa fie oprită si să încerci să te descurci cu apa "gheaţa"! Până acum am fost foarte mulţumită de serviciile Colterm şi nu am crezut că este necesară instalarea unei centrale termice, vă rog să nu ma faceţi să mă răzgândesc. 

  Multumesc anticipat.

Tot ce am primit inapoi de la ei a fost: 

*********************** Mesajul a fost verificat de catre InterScan MSS. ***********************



Buna ziua,

Reclamatia dvs. a fost inregistrata cu nr 182/8.02.2012 si a fost inaintata conducerii si sectiei pentru verificare

Cu stima,

Mirela Bugarschi. 

• se pare că soon to be continued...not so hateful hate phone call către Colterm S.A.:))

Interviu luat impreuna cu Andreea Goldea amabilului domn Ion Rizea, directorul adjunct al Teatrului National Timisoara.

                   

                      

1.Spuneţi-ne cum v-aţi dat seama că vreţi să faceţi actorie?

                                Întâmplător.Eu mă pregăteam pentru psihologie şi profesoara cu care eu luam meditaţii la psihologie era profesoară de istoria teatrului la Facultatea de Teatru. Am tot văzut pe acolo oameni din lumea teatrului prin casă pe la ea şi cu o săptămână înainte de admitere am zis "nu mai vreau să fac psihologie, după ce mă pregătisem un an de zile, vreau să fac teatru". I-a picat faţa desigur, dar m-am dus la teatru şi am intrat.

                2.Nu aţi mai făcut nimic legat de teatru înainte de admiterea la facultate?

                                Nu.Nimic, nimic, nimic.

                3.Cum a fost primul rol interpretat de dumneavoastră pe scenă?

                                Primul rol - rol a fost în spectacolul lui pe atunci Beatrice Bleonţ, acum Rancea, în Cerşetorul.

                4.Aţi avut emoţii?

                                Emoţii?Pâi emoţii sunt şi acuma, după atâtea roluri ...vai, enorm de mari! Inainte de orice spectacol am emoţii.

                5.Şi totuşi nu intraţi mai degajat pe scenă acum decât la început?

                                Nu.Dar erau alt tip de emoţii atunci, nesiguranţa ca nu ştiam meserie, dar emoţii am la fiecare spectacol pentru că e normal şi uman şi nu cred sa fie vreun actor care să nu aibă emoţii.

                6.Cum a fost viaţa de student la actorie?

                                Viaţa de student?a fost mişto!...ca orice viaţă de student. Am şi învăţat, m-am şi distrat, mi-am trăit viaţa de student. Şi de obicei când mă întâlnesc cu tineri studenţi, le spun mereu "cu anii aştia nu vă mai întâlniţi niciodată, aşa că beneficiaţi de viaţa de student aşa din plin".

                7.În ultima vreme mai apucaţi să mergeţi la piese de teatru în postură de spectator?

                                Din păcate foarte rar mai am vreme să merg la alte spectacole, în afara celor în care joc, dar fac tot posibilul să ajung pentru că până la urmă asta e lumea mea şi vreau să văd şi lucruri făcute de altcineva. Mai ales, încerc să fiu un simplu spectator, să las deoparte tot ce cunosc în materie de actorie şi să stau să mă las purtat de ceea ce văd pe scenă.

                8.Care piese din cele vizionate recent v-au impresionat?

                                Au fost multe spectacole foarte bune, chiar foarte bune care mi-au placut, însa nici nu cred că aş putea să dau acum un titlu anume, dar ducându-mă doar ca un spectator, lăsând deoparte meseria, chiar mă las purtat de mesajul piesei şi de prestaţia actorilor.În plus mă uit la foarte multe filme, cum am ocazia fug la cinema să vizionez vreunul sau acasă.

                9.Ce gen de filme în special?

Ah! Toate genurile! Favoritele mele sunt sf-urile.Sunt chiar înebunit după ele, dar văd cam tot ce apare.

                10.Dintre rolurile interpretate care sa apropiat cel mai mult de personalitatea dumneavoastră?

                                Cred că am lăsat câte un pic din personalitatea mea în fiecare din roluri, pentru că nici nu poţi să le faci altfel.Care se apropie mai mult de personalitatea mea?! Toate si nici unul! Încerc să le fac pe toate cu drag deşi recunosc că sunt roluri care îmi sunt mai aproapiate de suflet, mai dragi. Ca de exemplu, foarte apropiat de sufletul meu e clar - Papa Luigi din Boala Familiei M, care chiar se joacă luna asta din nou, in 5 şi 7. Foarte apropiat de sufletul meu a mai fost si Verşinin în Trei Surori, Leontes din Povestea de Iarna, Aurora din Piaţa Roosevelt, iar acum îmi place foarte mult rolul lui Dave din Full Monty.

                11.Am fost şi noi la această piesă, nu v-a fost greu să vă dezbrăcaţi "full monty" în faţa atâtor oameni?

                                Eu nu am jene de felul asta, chiar nu am nici o jenă. Poate că asta(lipsa de inhibiţii) mi-am căpătat-o pe parcursul carierei, dar în momentul când ieşi pe scenă şi esti nud are o conotaţie artistică, nu are nici un fel de alta conotaţie.

                12.Nu e greu să iţi formezi o identitate ca persoană când eşti actor, nu luaţi câte un pic din fiecare personaj?

                                Nu, eu cred ca mi-am păstrat foarte bine identitatea, dar ţine şi de personalitatea fiecăruia - un actor bun trebuie să aibă o personalitate foarte puternică, în primul rând să nu se lase nici copleşit de personajele pe care le face şi nici să dea foarte mult din personalitatea sa personajelor pentru că dupa aceea se repetă in orice rol face.

                               

                13.Când sunteţi pe scenă vă mai uitaţi la public şi cât de mult contează energia publicului pentru dumneavoastra?

                                Nu, nu ma uit,  dar ţin cont de energia publicului pentru că nici nu poţi să faci altfel. Insă, tehnic vorbind nici nu prea poţi să te uiţi la public din cauza reflectoarelor pe care le ai în ochi, şi nici nu cred că e vreme să stai să te uiţi după public pentru că eşti acolo.

                14.Ce calităţi trebuie să aibă un actor bun?

                                Calităţi... până la urmă, trebuie să iţi faci meseria foarte bine. Trebuie să fii onest, în primul rând cu tine, să fii sincer cu tine  ca să poţi să iei personajul în braţe. Trebuie să fii generos cu partenerii de scenă pentru că daca dai primeşti înapoi şi cred că aşa se naşte o relaţie pe scenă. Cred că acestea două ar fi calităţile principale...şi clar talent, talent şi multă muncă pentru că am văzut şi actori care poate de la DUmnezeu nu au primit foarte mult talent dar prin muncă au suplinit lucrul asta...

                15.Credeţi că un regizor bun poate scoate mai bine la iveală calităţile unui actor?

                                Da, un regizor işi spune foarte bine cuvântul. Sunt regizori şi regizori, actori şi actori. Sunt actori pe care i-ai pus în scenă şi şi-au făcut treaba şi face spectacolul unui regizor, sau sunt regizori care ştiu să îndrume atât de bine încât să scoată dintr-un actor nu foarte cunoscut un rol extraordinar. Eu pot să zic că la inceput am avut parte, şi acum mai am parte de regizori care ştiu foarte bine să mă ducă pe drumul pe care să pot face personajele pe care le-am facut. Cum e Ada Lupu în Trei Surori, cum e Hausvater în Poveste de Iarna, în Cezar, Afrim care m-a dirijat foarte bine în Boala Familiei M, în Piaţa Roosevelt. Contează foarte mult relaţia actor-regizor, enorm de mult.

                16.E mai bine ca un regizor să fie mai dictator sau să lase mai multă libertate de interpretare?

                                Depinde... E discutabil lucrul acesta şi e discutabil de la proiect la proiect, de la spectacol la spectacol, de la trupă la trupă. E cu două tăişuri, poate să fie şi bine, poate să fie şi rău.

               

17.Cum împăcaţi activitatea de creaţie artistică cu cea administrativa?

Le-am împăcat foarte bine, mai bine decât mă aşteptam dar e destul de greu pentru că în medie sunt cam 14-16 ore pe zi la teatru şi sâmbăta şi duminica, foarte rar am câte o zi liberă, foarte rar. E în detrimentul vieţii mele personale pentru că nu prea mai am timp pentru mine dar m-am hotărât şi am decis partea de actorie. Pănă la urma alegi ce vrei în viaţă...eu am ales cariera şi sunt foarte mândru de hotărârea pe care am luat-o.

                18.Nu credeţi că din viaţa personală face parte ceea ce vă place să faceţi,adică teatrul?

                                Da, dar în momentul cănd pleci dimineaţa de la 9, să zicem, de acasă şi ajungi noaptea pe la 11-12 în fiecare zi... Singurul regret pe care îl am e că nu mai am atât de multă vreme cât aş vrea şi ar vrea prietenii mei, cu care mă ştiu de o viaţă, să am. "Măi Ion, da' când ne mai vedem?" şi atunci de obicei nopţile mi le rezerv mie că nu am când altcândva... şi-n vacanţă desigur, vara.

                19.Palatul Culturii găzduieşte pe lângă Teatrul Naţional şi Opera Naţională, Teatrul German şi Teatrul Maghiar. Reuşesc cele 4 să se organizeze împreună armonios?

                                Noi împărţim Sala Mare cu Opera, dar pe lăngă aceasta mai avem Sala 2 şi Studio 5 care sunt doar ale noastre şi în plus Sinagoga care este un proiect în fază de lucru şi pe care am primit-o pentru 35 de ani de la comunitatea evreiască. Este o sinagogă desacralizată, ceea ce înseamnă că nu mai e lacaş de cult şi sper să ne ajute Dumnezeu să putem să transformăm această sinagogă într-o altă sala de spectacol. Revenind la întrebarea legată de organizare, pot spune că relaţia cu opera este o relaţie foarte bună, în momentul acesta cred că e cea mai bună relaţie de când sunt cele două instituţii în clădirea asta. Musicalul The Full Monty fiind chiar prima co-producţie între cele două instituţii. Teatrul maghiar şi german împart şi ele acea sala dar avem o relaţie bună cu toate instituţiile din această cladire, Palatul Culturii.

                20.Ce a reprezentat pentru dumneavoastră colaborarea cu tânăra doamnă Hausvater?

                                Cu Ada Lupu ca şi regizor m-am înţeles minunat, m-a ajutat să fac un rol foarte bun, Verşinin din Trei Surori şi Caţavencu, acum, din O scrisoare pierdută. Lucrul nostru pe partea artistică a fost excelent iar pe plan managerial cred că se vad rezultatele în spatele nostru şi pe lângă asta cred că suntem cei mai buni prieteni, avem o relaţie de prietenie extraordinară care nu poate fi clătinată de absolut nimic. A fost o întâlnire fericită pentru mine, noi doi avem o comunicare extraordinară iar întâlnirea cu Ada mi-a schimbat puţin viaţa mai ales că nu m-am gandit niciodată ca voi fi director adjunct al teatrului.

                21.Cum aţi ajuns în funcţia de director adjunct?

                                Chiar Ada mi-a propus acest lucru. Ea a venit ca director general, a dat clar un suflu nou şi o altă turnură Teatrului Naţional, devenind acum o instituţie destul de bine poziţionată în teatrul românesc şi ea mi-a propus să fac parte din echipa ei pe post de adjunct. M-am găndit "Hai să încerc" şi încercarea se pare că a dat rezultate foarte bune.

                22.Ce părere aveţi despre teatrul de garaj?

                                Eu am o părere foarte bună şi ar trebui să existe cât mai multe iniţiative de genul acesta. E nevoie de teatru, e nevoie de multe companii de teatru. La noi în Romania, cel puţin cele private sunt atât de puţine. Te duci într-un oras cum e Berlin-ul, Paris-ul sau Londra şi sunt cel putin 300, 400, 500 de companii private, la noi în Romania sunt doar câteva. Chiar ii felicit din toată inima pe Ovidiu şi Cristina(Auăleu - Teatru de Garaj) pentru ceea ce fac acolo şi ma bucur că rezistă şi chiar ar fi bine să fie şi alţii ca ei. Chiar am o părere foarte buna.

                               

                23.Vorbiţi-ne puţin despre proiectele dumneavoastră viitoare.

                                În momentul acesta repet la spectacolul Copenhaga, în care joc personajul Niels Bohr, celebrul fizician care a descoperit bomba atomică, şi la care vom avea premiera în 28 februarie. Asta lucrez acum, ce e în lucru. Proiecte de teatru mai avem multe, se montează în paralel "M-am hotărât să devin prost". De asemenea va venii un regizor din Austria care va monta un text german, se va monta si Gaiţele. Proiecte sunt foarte multe!

o   ANDREEA GOLDEA

o   CODRUŢA OPREAN           

                                                                                      

                                                                  

               

                               

                               

Influenţa Sistemului Mass-Media(Efectele Presei)

                            Începând cu celebra panică din 1938, declanşată de radiodifuzarea povestirii Războiul lumilor scrisă de H.G.Wells, dramatizată(poate prea realist de Orson Welles, şi până la panica generată de diferitele afirmaţii amplificate de mass-media românească, referitoare la iminenţa unui cutremur într-o anumită perioadă(vestitul “caz Hâncu”), de la lacrimile vărsate in faţa serialului de după-amiază la explozia de bucurie şi revărsarea nocturnă a miilor de oameni pe străzile oraşelor după transmisiile în direct ale victoriilor echipei naţionale de fotbal, de la gestul aproape reflex de a deschide radioul(dimineaţa) sau telvizorul(seara), până la senzaţia de iritare provocată de chioşcul închis şi de absenţa(pentru câteva ore doar) a ziarului preferat, în sfârşit, de la discuţiile înfocate în jurul ultimei apariţii televizate a unui lider politic, până la izolarea de lume prin intermediul ascultării muzicii, al vizionării filmului ori emisiunii preferate, al jocurilor pe calculator, al navigării pe Internet sau chiar al dezlegării unui rebus – putem spune că: istoria mass-mediei este şi istoria trăirilor indivizilor, a reacţiilor grupurilor, a mobilizăriilor sociale pe care mesajele purtate de presă le-au declanşat.

 Pornind de la toate aceste constatări, un amalgam de jurnalişti, oameni politici, filosofi, psihologi şi sociologi au căutat să vadă ce loc ocupă mass-media in viaţa socială, ce legături se ţes între acestea şi diferitele instiţutii, grupuri sau persoane, ce putere au aceste interacţiuni şi ce importantă are presa in procesele de transformare a structurilor economice, sociale, politice ori culturale.

  Relaţia dintre mass-media şi societate se poate pune in termini de consecinţe generale,adică funcţiile presei;de influenţe, adica efectele presei; sau de misiuni globale atribuite acestor sisteme, adică rolurile presei.

  Mă voi axa in cadrul acestiu referat pe Influenţa Sistemului Mass-Media ,adica efectele Presei.

  Prin Informaţiile care le distribuie, presa influenţeaza gândirea şi comportamentul publicului.

Activitatea presei are drept rezultat informarea indivizilor şi apare ca un produs imediat al funcţionarii unui segment al mass-mediei.Astfel ne confruntăm cu acţiunea unui ziar, post, program sau mesaj, care influenţeaza într-un anumit fel pe o parte din cei care intră in contact cu el.Acest tip de acţiune concretă a mass-mediei poartă numele de efect.

   Timp de peste 50 de ani, aproape toată atentia si energia cercetătorilor din domeniul comunicării de masa s-a axat asupra analizei efectelor, adică a influenţei mass-media asupra celor care intră in contact cu ea. Ei au ajuns la concluzia că efectele presei pot atinge nivelul cunoştiinţelor, emoţiilor, atitudinilor sau comportamentului individului; ca ele vizează persoana, grupul, instituţiile sociale, intreaga societate sau cultura unui segment al său; şi că aceste efecte ale presei pot fi intenţionate sau non-intenţionate.

    Pentru a inţelege relaţia evident complexă dintre mass-media si societate trebuie sa discutăm anumite concepte importante pentru această relaţie.Aceste concepte aparent cunoscute, dar rareori clarificate aşa cum se cuvine, precum triunghiul terminologic extrem de complex şi controversat : persuasiune, propaganda, manipulare.

           Vom incepe cu conceptul cu sfera cea mai largă ,adica persuasiunea.Definiţia persuasiunii fiind “activitatea de influenţare a atitudinii si comportamentului unei persoane, în vederea producerii acelor schimbări care sun concordante cu scopurile sau interesele agenţiei iniţiatoare; persuasiunea se realizează în condiţiile în care se ţine seama de caracteristicile de receptivitate si reactivitate ale persoanei influenţate.

 Astfel, este evident că persuasiunea se bazează pe evaluarea intereselor, valorilor şi reprezentărilor simbolice ale persoanei sau persoanelor asupra cărora ea se va exercita şi pe desfăşurarea unor acţiuni sau mesaje care au ca scop convingerea ei/lor de a-şi schimba ideile, sentimentele sau comportamentele.

      Persuasiunea presupune utilizarea comunicării pentru a-i caştiga pe oameni pentru o cauză.

Indiferent de scopurile persuasiunii, există, în principiu, şase paşi de urmat in procesul de persuadare.
    Prezentarea - O persoană trebuie să fie  atât accesibila fizic, cât şi receptiv mental pentru a primii mesajul persuasiv.
    Participarea - Receptorul trebuie să fie atent la mesajul persuasiv.
    Comprehensiunea - Pe lângă accesibilitatea la mesaj şi atentia pentru mesaj, receptorul mai trebuie să şi înteleagă mesajul persuasiv.Pentru a satisface această cerinţă, mesajul trebuie preyentat sub formă de simboluri.
    Acceptarea - În acest pas, receptorul acceptă mesajul şi ajunge să fie de accord cu punctul de vedere exprimat.
    Retinerea  - Repetiţia este importantă în procesul de persuasiune datorită necesităţii reţinerii a mesajului de către receptor.
   Scţiunea - Specialistul în persuasiune trebuie să fie capabil să observe rezultatele persuasiunii în comportamentul receptorului.

  Dacă privim cu atenţie paşii persuasiunii aşa cum au fost ei definiţi mai sus, ne dăm seama cât de greu îi este presei să îi parcurgă pe toşi, şi nu numai cu unul sau doi receptori, ci cu sutele de mii sau milioane de receptori care consumă mesaje mass-media.

Al doilea concept despre care voi vorbi este propaganda.

  Conceptul îşi are originea în iniţiativa papei Grigore al XV-lea de a crea, în 1623, un organism de promovare a credinţei numit “Sacra Congregatio de Propaganda Fide”.Termenul a fost de atunci sistematic asociat cu promovarea unei credinţe religioase, dogme politice, ideologii de clasă, cauze sociale sau culturale, doctrine filosofice şi altele.

Definiţia propagandei este conform dicţionarelor de specialitate următoarea: “o activitate sistematică de transmitere, promovare sau răspandire a unor doctrine, teze sau idei de pe poziţiile unei anumite grupări sociale şi ideologii, în scopul influenţării, schimbării sau formării unor concepţii, atitudini, opinii, convingeri sau comportamente. Laswell spune despre propagandă ca este, în sensul cel mai larg, tehnica de influenţare a acţiunilor omului prin manipularea reprezentărilor, care pot fi sub forma scrisă, picturală sau muzicală.

Conform lui Larson, propaganda se identifică prin câteva note specifice:
   Caracterul ideologic
    Asocierea cu diverse mijloace de comunicare în masă
    Caracterul ascuns, secret, al unor componente ale procesului de comunicare
    Tendinţa spre uniformizare
    Obstrucţionarea gândirii
 

Al treilea concept, cel de manipulare, se referă la “acţiunea de a determina un actor social să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care în mod intenţionat distorsionează adevărul, lăsând însă impresia libertaţii de gândire şi decizie.

  Astfel, manipularea implică o multitudine de acţiuni precum îndoctrinarea, înregimentarea, propaganda, dezinformarea şi fabricarea imaginarului social.

  Într-o lucrare de referinţa, Philippe Breton(1997) arată că manipularea se întemeiază pe trei elemente:

În mod frecvent manipularea se impleteşte cu dezinformarea, atât în comunicarea  interpersonală, cât şi în mass-media.Aceasta presupune livrarea de informaţii false sub aparenţele informării exacte, riguroase, bine intenţionate.Dezinformarea apare şi în propaganda, însă procesele de dezinformare sunt legate inextricabil de intenţiile de manipulare – unde în acest caz, informaţia este deliberat ascunsă sau o informaţie mincinoasă este deliberat transmisă ca adevăr, pentru a se aduce un prejudiciu adversarului.

    Datorită nenumăratelor studii ştinţifice consacrate potenţialului de manipulare, persuasiune sau propagandă a mass-mediei, în raport cu dimensiunea uriaşă a audienţelor acesteia şi cu mulţimea de factori non-mediatici(familia şi prietenii, mediul social de la locul de muncă, tradiţiile culturale, religia şi experienţele personale) este necesară abordarea unei atitudini sceptice privind capacitatea presei de a fi un instrument “magic” de manevrare a publicului.

  Roger Brown spunea că “În ceea ce priveşte propaganda, manipularea şi persuasiunea, mass-media , este accidental eficientă  şi nu invariabil eficientă."

Bibliografie: Introducere în sistemul Mass-Media/Mihai Coman - Ed.a3a - rev.-Iaşi:Polirom, 2007  

Presa scrisă vs.presa online

Presa scrisă tradiţional, sau presa online?O întrebare pusă tot mai des în ultima vreme.
E presa online mai bună ca şi cea tradiţionala?Şi ce avantaje are?!

    În primul rând, presa online are un avantaj infailibil.Acela de a fi eco-friendly.Presa online fiind 100% digitală, nu necesită hârtie pentru printrare =)mai puţini copaci tăiaţi =) mai puţine actiuni dăunătoare pentru mediul înconjurator. Şi nu putem zice ca nu avem nevoie de mai puţine acţiuni dăunătoare pentru mediul înconjurător!
    În al doilea rând, următorul avantaj important al presei online este acela că are o viteza incredibilă de transmitere a informaţiilor.Online totul se întâmplă extrem de rapid, ştirile devin accesibile pentru cititori în momentul postării lor, nefiind nevoie decât de câteva clickuri pentru a accesa orice ştire ne intereseaza.
    Şi prin cel de-al 3-lea avantaj presa online câştigă teren în faţa presei tradiţionale.Al 3-lea avantaj este că presa online nu are nevoie de moduri de transport, adică, nu are nevoie de maşini, camioane sau avioane pentru a deveni accesibilă cititoriilor, de tot ce are nevoie este spaţiu virtual şi căi virtuale de transport.
 4. Presa online este momentan gratuită, ceea ce constituie un alt avantaj, nu trebuie să plătim pentru a citi publicaţiile online, spre deosebire de cele tradiţionale.Însă părerea mea este că, în timp, şi cu creşterea tot mai mare in popularitate a presei online, aceasta nu va mai fi un serviciu gratuit ci probabil va necesita un abonament preplătit.
5.Presa online este tot mai populară in rândul tinerilor, care işi petrec tot mai mult timp în spaţiul virtual.Datorită acestui lucru aceştia pot deveni mai informaţi cu privinţă la probleme de actualitate si se pot implica mai mult în acestea.
6.În articolele din presa online putem avea si secvenţe video, care aduc un plus de atracţie si interes pentru cititori.
7. Publicaţiile online au de obicei şi forumuri, locuri virtuale publice unde cititorii pot dezbate informaţiile citite şi pot da si un feedback mai rapid.
8. Alt avantaj al presei online este accesibilitatea mai uşoara la ziarele internaţionale.Pe internet poţi accesa cu usurinţa ziare din toate colţurile lumii care, mai mult ca sigur, nu se găsesc la chioşcul de ziare local.
9.Daca suntem interesaţi de o anumita ştire sau informaţie, in presa online, putem căuta fără prea mult efort mai multe articole pe acelaşi subiect, astfel putem să ne documentăm mai în amănunt.
10.În ultimul rând, poţi citi presa online la munca fără a fi în pericol de a fi prins de şef că leneveşti citind ziarul, în caz că şeful apare prin zona ta de lucru,poţi închide imediat fereastra care conţine publicaţia online fără ca şeful sa se prindă de ce făceai :).

În concluzie presa online se face mai ieftin, mai rapid, este eco-friendly si atrage mai mulţi tineri ca cea tradiţională, însă ea ne lipseşte de plăcerea de a răsfoi prin paginile unui ziar, de a îi mirosi paginile şi a simţi aceea aromă de nou, de ziar proaspăt printat.Presa online clar are mai multe avantaje ca şi cea tradiţională , însă nu ne delectează simţurile la fel.